Autovehicule cu motor electric

Motor electric de tracțiune: utilizând puterea bateriei de tracțiune. Baterii de tracțiune: Stochează energie electrică pentru utilizarea motorului electric de tracțiune. Transmisia transferă puterea mecanică de la motorul electric la roțile autovehiculului. Port de încărcare permite vehiculului să se conecteze la o sursă de alimentare externă pentru a încărca bateria de tracțiune. Convertor DC / DC, convertește valoarea tensiunii mai mari de la bateriile de tracțiune la o valoare  a tensiunii mai mici necesară pentru accesoriile autovehiculului și a reîncărca bateria auxiliară. Încărcător de la bord, preia curentul alternativ furnizat prin portul de încărcare și îl transformă în curent continuu pentru încărcarea bateriei de tracțiune. Monitorizează caracteristicile bateriei, cum ar fi tensiunea, amperajul, temperatura și starea de încărcare în timpul încărcării. Controler electronic de putere gestionează fluxul de energie electrică furnizat de bateriile de tracțiune, controlând viteza motorului electric de tracțiune și cuplul pe care îl produce. Sistem termic menține un interval de temperatură în funcționare corespunzător al  motorului electric, electronicelor de putere și componentelor.  Bateria auxiliară furnizează energie electrică pentru accesorii autovehiculului electric.

Activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară

 

Activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară este reglementată în principal de următoarele acte oficiale:

  1. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 37/2009, Legea nr. 178/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 13/2010, Legea nr. 208/2010).
  2. Regulamentul privind atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar şi de specialist, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1322/C din 21 iunie 2000, cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul ministrului justiţiei nr. 1115/C/2007, Ordinul ministrului justiţiei nr. 203/C/2010).
  3. Ordinul ministrului justiţiei nr. 199/C/2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare.
  4. Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare : art. 187 – 191 (Amenzi judiciare şi despăgubiri), art. 262, art. 330 – art. 340 (Expertiza).
  5. Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare: art. 172- art.181 (Expertiza), art. 283- art. 284 (Abateri judiciare).

Cauze ale incendiilor autovehiculelor

– scurgere de combustibil, benzină sau motorină pe piesele fierbinți ale motorului –  scurgerile din sistemul de alimentare cu combustibil sunt cele mai frecvente cauze ale incendiilor autovehiculelor;  

– defecțiuni ale sistemului electric, scurtcircuit;

– incendierea voluntară- act criminal de a declanșa un incendiu al autovehiculului;

– deficiențele de proiectare, vicii constructive, se pot crea condițiile foarte potrivite pentru un incendiu și, uneori, chiar condiții în care un eventual incendiu este inevitabil;

– supraîncălzirea convertizoarelor catalitice. Supraîncălzirea convertizoarelor catalitice reprezintă un risc de incendiu.  Convertizoarele catalitice se supraîncălzesc de obicei deoarece lucrează prea intens pentru arderea particulelor poluante din sistemul de evacuare (eșapament).  Un convertor catalitic suprasolicitat (sau înfundat) poate trece cu ușurință de la o temperatură normală de aproximativ 650 la 870 grade Celsius până la peste 1.100 grade Celsius. Autovehiculul este proiectat să reziste la temperaturile normale ale convertizorului catalitic, dar nu poate face față în mod consecvent temperaturilor cu câteva sute de grade mai mari. Dacă convertizorul catalitic ajunge destul de fierbinte, ar putea aprinde: – reperele din plastic, cauciuc, – izolația habitaclului ocupanților și mocheta chiar prin scuturile de izolație termică, – izolația cablurilor instalației electrice.

Conversia volanului dreapta pe stânga

Conversia volanului autoturismului de la dreapta la stânga este un proces complex care implică nu numai lucrări tehnice de mecanică dar și electrice, respectiv:

  • Tabloul de bord a fost proiectat pentru un sistem de conducere pe partea dreaptă, acesta trebuie să fie înlăturat complet și înlocuit cu un tablou de bord destinat conducerii pe partea stângă.
  • Sistemul de direcție existent al autoturismului trebuie înlocuit, de asemenea, cu un sistem de direcție cu volan pe partea stângă.
  • Sistemul de frânare al autoturismului trebuie repoziționat și unele repere înlocuite.
  • Ansamblul pedalier al autoturismului trebuie, de asemenea, repoziționat de pe partea dreapta pe partea stânga.
  • Motorul și mecanismul ștergătoarelor de parbriz trebuie inversate.
  • Cablajul electric, amplasat în spatele tabloului de bord, trebuie înlocuit. De multe ori se procedează la scurtarea unor cabluri și prelungirea altora (pericol de scurtcircuit).
  • Airbag-urile autoturismului sunt de asemenea afectat de conversie.
  • Pentru a facilita accesul la toate accesoriile și la paravanul de protecție, motorul și transmisia mașinii trebuie să fie demontate și remontate.
  • Comenzi preinstalate pe uși trebuie să fie înlăturate și înlocuite. 
  • Instalația de aer condiționat trebuie îndepărtata și repoziționată.
  • Farurile trebuie înlocuite pentru a corespunde unui autoturism cu volanul pe stânga.
  • Oglinzile necesită înlocuire.
  • Scaunele față corespunzătoare unei autoturism cu volan pe stânga. 

 

     Operațiunile de conversie (de schimbare) a postului de conducere de pe partea dreapta pe stânga trebuie efectuate obligatoriu într-un atelier de reparații (unitate reparatorie) ce deține o autorizație tehnică eliberată de RAR în condițiile prevăzute de Reglementările privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de reparații, de întreținere, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz – RNTR 9, care are în domeniul de activitate posibilitatea de a efectua lucrări la sistemul de frânare, direcție, rulare, electric și caroserie. Autoturismul astfel modificat va fi supus omologării individuale conform condițiilor constructive din reglementările RNTR-7.

     Cea mai mare problemă la conversia volanului de pe dreapta pe stânga o constituie înlocuirea pieselor OE (Original Equipment), piese de origine de prim montaj de un nivel de calitate excelentă cu piese second-hand din dezmembrările unor autoturisme similare sau în cel mai bun caz cu piese de schimb OEM (Original Equipment Manufacturer) sau aftermarket mult mai ieftine. Pe cale de consecință este influențată starea de funcționare a autoturismului și fiabilitatea autoturismului, probabilitatea apariției unor defecțiuni fiind  mare, prin aceasta reducându-se valoarea de piață a autoturismului.   

RECONSTRUCȚIE ACCIDENTE DE CIRCULAȚIE

             Reconstituirea accidentului de circulație reproduce: pre-coliziunea, coliziunea și post-coliziunea. Sunt determinate vitezele din momentul impactului și vitezele inițiale. În simularea accidentului se respectă, energiile disipate, traiectoriile anterioare coliziunii și post-coliziunii până la oprirea vehiculelor, urmele descoperite și fixate la locul producerii accidentului cât și amplitudinea deformațiilor. Calculele se bazează în primul rând pe legile fizice ale conservării mișcărilor și conservării energiei.

          Reconstrucția are la bază:

         -evaluarea energiilor disipate; -unghiurile de intrare în coliziune și de ieșire din coliziune; -caracteristicile tehnice ale vehiculelor (mase, dimensiuni, centru de greutate); -configurația și caracteristicile drumului public; -manevrele efectuate de conducătorilor auto (frânare, ocolire, semnalizare optică/sonoră, etc.)

          Reconstrucția permite:

       -modelarea drumul în 3D; -reconstituie traiectoriile vehiculelor; -reproduce unghiurile de intrare în coliziune și de ieșire din coliziune; -simularea fazelor  accidentului (pre-coliziune, coliziune, post-coliziune); -se pot realiza animații 3D din diferite unghiuri.

Expertiza tehnică auto judiciară și extrajudiciară

Obiectivele unei expertize tehnice auto judiciare sau extrajudiciare:

  • Care sunt cauzele producerii accidentului de circulație?

  • Dinamica producerii accidentului de circulație?

  • Direcție de deplasare ale autovehiculelor (bicicletelor, pietonilor, etc) în momentele anterioare accidentului?

  • Configurația locului producerii accidentului, în special starea drumului?

  • Stabilirea distanței până la impact?

  •  Stabilirea distanței totale până la oprire?

  • Viteza auto/moto/ atelaj hipo sau/și pieton în momentele premergătoare accidentului?

  • Timpul de la începutul frânării până la impact/coliziune?

  • Timpul în care a fost parcursă o distanță specificată?

  •  Condițiile de trafic din momentul accidentului? 

  •  Dacă declarațiile participanților (conducătorilor auto/moto, victimelor, martorilor, etc.) corespund calculelor efectuate?

  • Ce circumstanțe externe ar fi influențat producerea accidentului?

  • Acțiunile și deciziile participanților au cauzat accidentul de circulație?

  • Au existat defecțiuni ale autovehiculelor?

  • Conducătorul auto/moto (proprietarul autovehiculului) a avut posibilitatea de a detecta defecțiunea în momentele anterioare producerii accidentului?

  • Sistemul de frânare al autovehiculului a fost în stare bună de funcționare?

  • Au apărut defecțiuni la momentul producerii accidentului sau au apărut înaintea acestuia?

  • Starea suprafeței drumului a afectat comportamentul autovehiculului?

  • Care dintre conducătorii auto/moto/bicicletă/atelaj hipo sau pieton a beneficiat de dreptul de prioritate în condițiile unei intersecții nereglementate în care a survenit accidentul de circulație?

  • Ce prevederi ale codului rutier au fost încălcate de participanți?

  • Posibilitățile de evitare, efectuând o manevră?

  • Condițiile meteorologice și configurația drumului au influențat vizibilitatea participanților?

Expert judiciar autovehicule

Legea 208/2010 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară 27 noiembrie 2010 Monitorul Oficial 784/2010

Art. 12 Calitatea de expert tehnic judiciar 1) La cerere, poate dobândi calitatea de expert tehnic judiciar într-o anumită specialitate: a) persoana care a dobândit de la alte ministere sau instituţii publice de specialitate autorizarea de a realiza lucrări în specializarea pentru care susţine interviul; b) persoana care a dobândit calitatea cerută pentru desfăşurarea activităţii în acea specialitate, prevăzută în nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, în condiţiile legii speciale ce reglementează organizarea şi desfăşurarea unei activităţi sau profesii şi modul de acces în aceasta; c) persoana care are titlul de academician, profesor universitar sau conferenţiar universitar, doctor docent ori doctor în specialitatea respectivă.

(2) Dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar în condiţiile alin. (1) are loc cu susţinerea unui interviu organizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, care are drept scop verificarea gradului de însuşire a dispoziţiilor din codurile de procedură civilă şi penală referitoare la expertiză, precum şi a prevederilor din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară, precum şi drepturile şi obligaţiile experţilor.

 

Rolul expertizei tehnice auto judiciare

Expertiza tehnică a accidentelor de circulație,  la dispoziția organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești, stabilește dinamica accidentului după urmele create în câmpul infracțional, determină direcția de deplasare a autovehiculelor după urmele imprimate pe segmentul de drum și locul impactului, stabilește momentul în care a apărut starea de pericol, determină spațiul parcurs de victimă în câmpul vizual al conducătorului auto/moto, spațiul parcurs de autovehicul din momentul apariției stării de pericol până în cel al impactului, poziția autovehiculului sau a victimei în momentul impactului, stabilirea vitezei după urmele de frânare, de derapare, de rulare forțată sau răsturnare, să evalueze posibilitățile de evitare a accidentului